Descoperiri arheologice / Avram Iancu - scurta biografie
Participarea la marile evenimente:
Rascoala lui Horea / Revolutia de la 1848 / Razboiul de independenta /
Primul Razboi Mondial / Adunarea de la 1 Decembrie 1932 /
Infiintarea Frontului Plugarilor /<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< on click

Participarea la marile evenimente:

REVOLUTIA DE LA 1848

Baia de Cris ramâne în istorie legata de numele legendarului conducator al Revolutiei din Transilvania: Avram Iancu. El si-a gasit sfârsitul, în 10 septembrie 1872, în casa covrigarului Ioan Stupina la care locuia adeseori si a fost înmormântat trei zile mai târziu în cimitirul de le Tebea. Mormântul îi este strajuit, de atunci, de doua tunuri pe care le-a folosit în lupta armata lui si de un monument ridicat în 1924, prin grija Regelui Romaniei, Ferdinand I. Tot în 1924 au fost aduse si înhumate în imediata apropiere a mormântului lui Avram Iancu osemintele celor mai de seama colaboratori ai sai: prefectul Ioan Buteanu si tribunul Ioan Groza.
Valea Crisului Alb a fost traseul urmat de trupele de fiecare data, atât de trupele maghiare trimise sa înfrânga rezistenta din Apuseni a motilor condusi de Avram Iancu, cât si a revolutionarilor, în ofensiva lor din vara anului 1849. Zarandenii au constituit detasamente importante în armata lui Avram Iancu.
Dupa înfrângerea Revolutiei, în urma bataliei de la Siria din 13 august 1849, Avram Iancu a colindat satele din Apuseni si din Zarand, fiind un obisnuit al locurilor si având multi prieteni în Baia de Cris, unde era gazduit adesea. Cânta seara la fluierul mestesugit de el însusi si o multime de locuitori ai comunei veneau sa îl asculte. Autoritatile vremii s-au temut mereu de el. În 15 decembrie 1849 a fost chiar arestat, la Halmagiu, împreuna cu prietenii sãi Lasislau Vasile Fodor si Iosif Bologa. A fost însa eliberat în urma unei solicitari catre Comisariatul Regesc din Baia de Cris facuta de SIDA ARSENIE, judele orasului si de notarul GEORGE MIHAILOVICI.
A fost condus pe ultimul drum, în 13 septembrie 1872, de peste 10.000 de locuitori ai Muntilor Apuseni. Au slujit la înmormântare 36 de preoti, toti fosti luptatori alaturi de el.
Regretul ca nu a reusit sa obtina drepturile cerute pentru românii din Transilvania nu l-a parasit niciodata. O povestire transmisa prin viu grai din generatie în generatie spune ca, într-o seara a anului 1870, la crâsma “La Matca” din Baia de Cris, unde se adunau functionarii comunei, a fost interpelat de avocatul Secula care i-a cerut sa nu-l mai vorbeasca de rau pe Împarat. Dialogul este mai mult decât elocvent:
Iancu: Stii dumneata cu cine vorbesti?
Secula: Cum sa nu stiu: cu Avram Iancu, prefectul legiunilor, cu…
Iancu: Nu e adevarat! Iancu a murit acum 22 de ani.
Baia de Cris a dat multe jertfe în timpul revolutiei de la 1848. Documente ale vremii atesta condamnarea la moarte si executarea prin ridicare în furci (spânzurare) a unor locuitori care faceau parte din armata lui Avram Iancu. În 10 noiembrie 1848, tribunalul statarial care functiona la Baia de Cris i-a condamnat la moarte pe tribunii Ioan Nobili si Filip Zelenkay si pe soldatul Francisc Rabenhuber, „din trupa rasculatilor români”, precum si pe rasculatii Petru Dragoli si Aron Birta din Baia de Cris si pe Ioan Tisu din Tebea. „Aceasta sentinta a si fost executata imediat în furcile ridicate pe drumul de tara, pe un dâmb al orasului Baia de Cris” – se specifica în încheierea procesului verbal de sedinta

Sus